Proiectul solar de miliarde de dolari care îi îngrijorează pe crescătorii de animale himalayeni

India are planuri mari pentru regiunea disputată a unui deșert rece din Himalaya: construirea uneia dintre cele mai mari ferme solare din lume.

Dar acest lucru a pus în dificultate Platoul Changthang din Ladakh, aflat în zona Kashmir administrată de India. Capra Changra sau Pashmina - care produce renumita lână fină de cașmir - este nativă din această regiune.

Pe de o parte, există oportunitatea de a genera energie cu emisii scăzute de carbon pentru a satisface nevoile energetice ale țării. Pe de alta, pășunile sunt esențiale pentru viața păstorilor Changpa – păstori nomazi care își deplasează animalele prin această zonă de secole.

Ei se tem că peisajul va suferi o nouă lovitură, după ce pășunile au fost reduse deja în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice, lucru care păstorii spun că a dus la moartea oilor și a caprelor.

„Este foarte greu să trăiești aici”, a spus Tsering Stobdan. „Mulți păstori au renunțat la această meserie. Dacă pământul dispare, vor pleca și cei care au mai rămas.”

Planuri de amploare

India se situează pe locul al treilea în lume la producția de energie solară, potrivit Ember – după China și Statele Unite. Potrivit guvernului indian, capacitatea țării era de aproximativ 135 GW la sfârșitul anului 2025, față de doar 3 GW în 2014.

Acum India își propune să atingă obiectivul ambițios de 500 GW de capacitate de generare din surse regenerabile până în 2030. Asta ar presupune dublarea capacității sale solare la 280 GW.

Parcul solar pe baterii de 11 GW, propus în Ladakh, ar reprezenta un pas important către atingerea acestui obiectiv.

Ar ocupa aproximativ 250 km pătrați, reprezentând o suprafață mai mare decât capitala Malaeziei, Kuala Lumpur. Din punct de vedere geografic, această regiune aflată la altitudine mare are un potențial remarcabil de a genera energie solară datorită atmosferei subțiri, a spațiului vast și a cerului care este predominant senin timp de mai bine de 300 de zile pe an.

Se pare că proiectul urmează exemplul unei ferme solare masive dezvoltate de China într-o altă zonă a Platoului Tibetan: Parcul Solar Talatan din provincia Qinghai. Acesta este cel mai mare din lume din punct de vedere al producției, cu o capacitate de aproximativ 17 GW, și se întinde pe mai mult de 600 km pătrați. Autoritățile chineze spun că animalele pot să pască în continuare.

Una dintre principalele provocări pentru o viitoare fermă solară în Ladakh este modul de a transporta energia către vale. Ar necesita instalarea unei linii de transmisie uriașe, de 713 km – numită Coridorul Energiei Verzi – într-un teren dificil, contra unui cost estimat la 2,28 miliarde de dolari.

Temperaturile locale pot coborî până la -45°C, cu zăpadă abundentă și zone predispuse la avalanșe, ceea ce înseamnă că linia ar necesita un tip special de oțel.

Ideea unei centrale solare a fost inițial lansată în 2020, la un an după ce guvernul indian a revocat oficial statutul autonom special al Kashmirului administrat de India – împărțindu-l în două teritorii federale, în încercarea de a-l integra complet în țară. Ladakh este unul dintre ele, iar Jammu și Kashmir sunt cuprinse în celălalt.

Controlul asupra regiunii Kashmir este disputat de zeci de ani de India și Pakistan. De asemenea, China controlează și revendică o parte a teritoriului.

Îngrijorări grave

Îngrijorarea față de proiectul privind centrala solară este evidentă în satele aflate în perimetrul viitoarei ferme, deși majoritatea păstorilor nu vor să vorbească oficial despre asta. „Dacă spunem ceva, vom avea mari probleme”, a spus unul dintre ei.

În absența actelor legale care să îi ateste drept proprietarii pământului, mulți oameni se tem că ar putea fi evacuați fără compensații.

„Ce vom face? Vom vinde oile și caprele, dar ce vom face după aceea?”, a spus un păstor trecut de 60 de ani, care crește peste 600 de animale.

Un tânăr păstor a repetat aceste temeri în timp ce își mâna oile să urce muntele: „Cu asta ne ocupăm de secole și nu știm să facem altceva”.

Tsering Angchuk, un păstor cu peste o mie de animale, a spus: „Viețile noastre depind de aceste pășuni.”

„Dacă guvernul acceptă toate cererile noastre, nu avem nicio problemă. Dacă suntem îndepărtați de pe aceste pământuri indigene fără să primim compensații, vom protesta și nu vom permite implementarea acestui proiect”, a adăugat el.

Consiliul local a cedat 48.000 de acri (aprox. 19.424,91 ha) de teren agenției indiene responsabile pentru implementarea proiectelor de energie regenerabilă. Detaliile acordului de transfer de teren nu sunt publice. BBC a contactat consiliul, dar nu a primit niciun răspuns.

Proiect pilot

Un raport internațional al fundației politice germane Heinrich Böll Stiftung a documentat modul în care se desfășoară proiecte vaste de energie regenerabilă în Africa, Asia și America Latină „fără consultare adecvată" cu păstorii care folosesc terenurile pentru pășunat. Autoritățile indiene susțin că acesta nu este cazul în Ladakh.

Ele afirmă că un proiect pilot, la o scară mult mai mică, a fost lansat pentru a răspunde atât nevoilor locale de energie, cât și îngrijorărilor păstorilor.

Panouri solare au fost instalate pe stâlpi cu o înățime de aproximativ 180 cm, ceea ce autoritățile spun că va permite animalelor să se deplaseze liber și să pască dedesubt.

„Administrația a luat în considerare preocupările păstorilor”, a declarat secretarul pentru energie al Ladakhului, PT Rudra Goud.

„Creșterea înălțimii platformei panourilor solare amplifică și costurile. Luăm toate aceste măsuri pentru a proteja iarba”, a adăugat Goud.

Potrivit lui Pawan Kotwal, secretarul-șef al administrației Ladakh, banii generați de proiectul pilot vor fi folosiți pentru dezvoltarea regiunii locale.

Dar în cazul proiectului masiv pe curs de desfășurare, rămâne de văzut dacă iarba va supraviețui pe termen lung sub panourile solare.

Tsewang Paljor, inginer-șef al Diviziei de Distribuție și Producție din Ladakh, a declarat că cercetătorii de la Universitatea din Ladakh vor desfășura studii pentru a determina dacă instalarea panourilor la o înălțime mai mare „poate salva iarba”.

Însă păstorii locali rămân sceptici.

„Cum vom putea duce oile acolo dacă se construiește un parc solar atât de mare?”, întreabă Tsering Stobdan.

„Nici măcar nu le va fi ușor să intre sub panouri”, adaugă el.

Acest articol a fost scris și revizuit de jurnaliști BBC, folosind inteligența artificială pentru a ajuta în procesul de localizare, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Teodora Coroiu.