România, în stare de urgență energetică: cât de îngrijorați ar trebui să fim în privința viitorului?

Avem parte de încă o vară cu temperaturi record în Europa, valorile termice atingând 46,5°C în Sicilia, Italia, la 22 iulie, și 44,3°C în Franța, la 23 iunie.

Incendiile forestiere, recoltele reduse și nivelurile scăzute ale râurilor reprezintă unele dintre consecințele îngrijorătoare ale acestor valuri de caniculă, însă la fel de alarmant este și faptul că se amplifică anxietatea noastră legată de climă - o teamă cronică cu privire la viitor și la modul în care schimbările climatice îl vor afecta în mod negativ.

„Nu sunt sigură că Polonia va mai fi un loc în care se va putea trăi în viitor”, spune Martyna Kalemba, cunoscută printre prieteni și sub numele de „Szorona”. Activista pentru climă, în vârstă de 24 de ani, din Łódź, Polonia, este îngrijorată de temperaturile în creștere.

„Avem secete în fiecare an și nu avem cu adevărat infrastructura necesară pentru a face față acestei probleme. Fermierii vor trebui să-și ude terenurile, însă nu sunt pregătiți foarte bine pentru asta”, adaugă ea.

Aceste preocupări sunt împărtășite pe scară largă în Europa și în întreaga lume. Un studiu publicat în 2025 sugerează că gradul de conștientizare a problemelor climatice a crescut în Europa, în special în Europa Centrală și de Est.

Suferința emoțională legată de fenomenele meteorologice, denumită adesea anxietate climatică sau eco-anxietate, devine tot mai răspândită.

Oamenii nu doar că resimt direct efectele schimbărilor climatice, dar sunt și expuși constant la imagini înfățișând incendii de vegetație, nori de fum și inundații rapide, persoane nevoite să își părăsească locuințele și localitățile din cauza valurilor de căldură, precum și animale afectate de secetă.

Fenomenele meteorologice extreme au ajuns să domine știrile și fluxurile de pe rețelele de socializare, prezentând adesea o imagine apocaliptică și distopică a planetei noastre. Potrivit experților, acest lucru poate contribui la apariția unor probleme de sănătate mintală.

„Este vorba despre o gamă de emoții precum furie, vinovăție, teamă, neajutorare, sentimentul de lipsă de control și dezamăgire”, spune dr. Emma Lawrance, o cercetătoare principală în domeniul schimbărilor climatice și al sănătății mintale la Departamentul de Psihiatrie al Universității Oxford.

„Însă anxietatea legată de schimbările climatice este, de regulă, un semn că ești conștient de problemă, că ești atent la ceea ce se întâmplă și că îți pasă de oameni, precum și de lumea și de planeta în care trăim”, adaugă ea.

Europa se confruntă cu valuri de căldură record

Nivelurile scăzute ale apelor, fără precedent, și valurile de căldură au adus Europa Centrală și de Est în pragul unei urgențe energetice.

În România, cele mai ridicate temperaturi înregistrate în această vară au ajuns la 41°C. În Ungaria s-au atins 41,8°C, iar în Polonia, 40,5°C.

România a declarat stare de urgență energetică la nivel național pe parcursul lunii august, după ce seceta de pe Dunăre a dus la scăderea producției de energie electrică. De asemenea, din cauza lipsei apei necesare pentru răcirea reactoarelor, țara a oprit în iulie funcționarea uneia dintre unitățile de la centrala nucleară de la Cernavodă, iar joi a fost nevoită să o închidă și pe cea de-a doua.

Ungaria a fost nevoită să își oprească temporar cea mai mare centrală nucleară pentru prima oară în ultimii 44 de ani, după ce nivelurile de apă ale Dunării au atins un minim istoric.

De asemenea, autoritățile au oprit iluminatul decorativ și pe cel considerat neesențial la toate instituțiile de stat, inclusiv la Parlament, în cea mai mare parte a Castelului Buda și pe Podul cu Lanțuri, pe timp de noapte, pentru a economisi energie.

În Republica Moldova, premierul Vasile Tofan a făcut apel la consumatori să reducă consumul de energie electrică pentru ca țara să nu ajungă să se confrunte cu întreruperi programate repetate ale alimentării, precum cele din Ucraina și România.

„Trebuie să facem ceea ce e logic, trebuie să stingem luminile”, le-a declarat el jurnaliștilor.

Valurile de căldură și incendiile de vegetație au afectat zeci de mii de hectare în Franța, Spania și Grecia, în timp ce ploile torențiale, taifunurile și inundațiile au distrus sate din Asia. Acestea sunt doar câteva dintre fenomenele meteorologice extreme la care am asistat doar în această vară.

„Prejudiciu moral” adus tinerilor

Sentimentele de neputință și de anxietate sunt răspândite la nivel global și sunt deosebit de frecvente în rândul tinerilor.

Caroline Hickman, cercetătoare și psihoterapeută, este co-autoarea unui studiu publicat în revista The Lancet în 2021, care a inclus un sondaj realizat în rândul a 10.000 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani din întreaga lume. Peste 45% dintre respondenți au declarat că sentimentele lor legate de schimbările climatice le-au „afectat în mod negativ viața de zi cu zi și capacitatea de funcționare”.

Studiul a mai constatat că 75% dintre respondenți vedeau viitorul drept înfricoșător, în timp ce 83% considerau că oamenii nu au reușit să aibă grijă de planetă.

„Tinerii, în special adolescenții și tinerii adulți, nu au provocat această criză climatică”, spune Hickman, adresându-se tinerilor care se simt afectați de schimbările climatice.

„Mă tem că adulții din generațiile mai în vârstă sunt cei care au provocat această criză climatică și, în special, marile companii. Este vorba despre arderea carbonului și a combustibililor fosili”, adaugă ea.

Hickman afirmă că frustrarea resimțită de mulți tineri provine în mare măsură din faptul că cei aflați în poziții de putere nu acționează suficient de rapid.

„Aceasta este o formă de prejudiciu moral”, spune ea.

„Aspectul de «prejudiciu moral» a problemei vine laolaltă cu sentimentul de nedreptate și inechitate. Tinerii moștenesc această problemă, dar nu ei au provocat-o. În același timp, mulți adulți, inclusiv eu, nu reușesc să înțeleagă pe deplin perspectiva prin care o văd tinerii”, spune ea.

Experții afirmă că foarte multe depind de politicile guvernamentale și de măsurile pe care marile companii le adoptă pentru a reduce consumul de combustibili fosili. Ei susțin, de asemenea, că integrarea aspectelor legate de sănătatea mintală în planurile de acțiune climatică este esențială pentru sănătatea publică.

Ce putem face?

„În primul rând, trebuie să știți că nu sunteți singuri”, spune dr. Lawrance. „Atât în ceea ce privește felul în care vă simțiți, cât și în preocuparea pentru schimbările climatice.”

Ea recomandă ca oamenii să-și găsească comunități cu preocupări similare, să întrețină un dialog cu ceilalți și să se implice în acțiuni în grup. Dacă vedem ce mai face fiecare și există sprijin reciproc, spune ea, aceste lucruri pot contribui la consolidarea unei stări mintale bune pentru persoanele preocupate de schimbările climatice.

Apoi, mai este vorba și despre efectul consumului de conținut pe rețelele de socializare. În fiecare zi, suntem expuși la imagini cu dezastre și fenomene meteorologice extreme.

Dr. Lawrance spune că este la fel de important să căutăm și soluții.

„Există grupuri extraordinare pe rețelele de socializare care distribuie vești bune și relatări despre acțiuni climatice și progresele realizate în comunități”, spune ea.

„Este important să fim informați despre ceea ce se întâmplă, dar avem nevoie și de pauze. Ar trebui să urmărim și povești despre speranță și progres, astfel încât să putem ține cont de ambele realități și să ne folosim interesele, talentele și pasiunile pentru a contribui la construirea lumii pe care ne-o dorim.

Martyna, activista din Polonia, crede, de asemenea, în puterea împărtășirii îngrijorărilor cu alți oameni.

„Cred că ar trebui să fim optimiști și conștienți de această chestiune, dar să nu ne fie teamă să vorbim despre ea, pentru că este o problemă pe care o putem rezolva împreună”, spune ea.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Viorica Toma.