De la ipoteza „maimuței bete” la ceai: ascensiunea și declinul consumului de alcool

Oamenii din majoritatea țărilor dezvoltate din punct de vedere economic consumă mai puțin alcool decât acum un deceniu, lucru care se observă inclusiv în Polonia și în Ungaria. În România, însă, acest consum a crescut în ultimii 10 ani.

Presa europeană se întreabă dacă alcoolul a jucat un rol esențial în civilizația umană și dacă influența sa este în declin.

Scăderea consumului de alcool se observă mai ales în cazul tinerilor, care tind acum să opteze pentru ceai și pentru alternative fără alcool.

Unii experți spun că tendința reflectă o cultură mai singuratică și mai atomizată, care reprezintă exact opusul obiceiurilor care au creat civilizația umană. Potrivit oamenilor de știință, alcoolul le-a permis strămoșilor umani să coboare din copaci și a contribuit la formarea unei societăți mai coezive și mai complexe, dezghețând atmosfera.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că alcoolul crește riscul apariției mai multor tipuri de cancer și că nu este sigur să consumăm nicio cantitate a acestuia. Însă oamenii de știință avertizează din ce în ce mai frecvent că singurătatea își pune și ea amprenta asupra sănătății umane.

Între timp, producătorii de băuturi dezvoltă alternative care încearcă să reproducă efectele plăcute ale alcoolului, evitându-le pe cele secundare. Dar vor avea aceste produse un gust la fel de bun?

Ipoteza „maimuței bete”

Publicația săptămânală britanică, The Economist, explică faptul că, potrivit așa-numitei „ipoteze a maimuței bete”, alcoolul i-a ajutat pe strămoșii omului să coboare din copaci.

Conform antropologului Robin Dunbar de la Universitatea Oxford, 90% dintre maimuțele antropoide au dispărut în urmă cu 10 milioane de ani, pe măsură ce pădurile tropicale au fost distruse. Însă o linie evolutivă a acestor animale a supraviețuit, părăsind copacii și căutând hrană la sol. Spre deosebire de maimuțele arboricole, care se bazau pe fructe proaspete, această specie a învățat să consume fructele căzute, care fermentează, dezvoltând astfel o mutație genetică ce le-a permis să elimine etanolul din organism într-o manieră mai eficientă.

Mai târziu, consumul de alcool a ajutat la dezvoltarea așezărilor umane prin consolidarea coeziunii sociale. Ospățurile în grup aveau loc în mod frecvent în societățile timpurii, iar alcoolul amplifica alte mijloace de socializare între oameni, cum ar fi râsul, cântatul, dansul, povestitul și practicile religioase. Toate aceste activități declanșează eliberarea de endorfine, care au ajutat societățile timpurii să coopereze, să gestioneze conflictele și să formeze alianțe, potrivit lui Dunbar.

Alcoolul stimulează, de asemenea, doi neurotransmițători, serotonina și dopamina, care ne predispun la sociabilitate. Atunci când bem, devenim mai vorbăreți și găsim potențialii parteneri mai atractivi. Consumul de alcool reduce activitatea cortexului prefrontal, ceea ce îi determină pe tineri să aibă contacte sexuale la vârste mai timpurii și să își asume riscuri mai mari.

Potrivit profesorului Edward Slingerland de la Universitatea British Columbia, alcoolul nu doar a însoțit progresul, ci a fost și o condiție prealabilă a acestuia. Societățile umane depind atât de mult de creativitate și de transmiterea culturală a cunoștințelor, încât oamenii nu ar fi putut construi civilizațiile fără să se îmbete mai întâi suficient încât să interacționeze și să coopereze într-o măsură neobișnuită pentru alte specii, afirmă el.

Un studiu publicat în iulie 2025 în revista Humanities & Social Sciences Communications a identificat o asociere pozitivă modestă între prezența băuturilor fermentate, precum hidromelul, vinul și berea, și niveluri mai ridicate de complexitate politică în rândul a 186 de societăți neindustrializate.

Totuși, acest efect este redus atunci când se elimină influența ambiguă a agriculturii, astfel încât oamenii de știință dezbat în continuare în ce măsură a contribuit alcoolul la dezvoltarea civilizației.

Consumul de alcool, în declin

În ultimul deceniu, consumul de alcool a scăzut în majoritatea țărilor cu venituri ridicate, în special în rândul tinerilor, conform Euronews .

Media OCDE a consumului pe cap de locuitor a scăzut de la 8,9 litri de alcool pur în 2011 la 8,5 litri în 2023.

România, însă, s-a numărat printre puținele țări în care consumul de alcool a crescut în decursul deceniului, de la 9,6 litri în 2013 la 12,3 litri în 2023.

Prin comparație, consumul a scăzut de la 10,8 litri în 2013 la 10 litri în 2023 în rândul polonezilor. În Ungaria, consumul de alcool a scăzut de la 10,6 la 10,3 litri în aceeași perioadă.

Potrivit The Economist, această tendință este emblematică unei „lumi mai singuratice și mai atomizate”.

Consumul de vin, în special, este în declin, conform publicației - reflectând faptul că oamenii s-au îndepărtat de mesele lente, petrecute în compania altora, și de reuniunile mai restrânse care defineau odinioară activitatea de seară.

The Economist sugerează că motivul ține parțial de faptul că oamenii din regiunile bogate trăiesc și mănâncă din ce în ce mai mult singuri. Potrivit ONU, se estimează și că ponderea gospodăriilor formate dintr-o singură persoană la nivel mondial va crește de la 28% în 2018 la 35% până în 2050.

Efectul alcoolului asupra sănătății

Organizația Mondială a Sănătății a declarat în 2023 că nu este sigur să consumăm nicio cantitate de alcool. Organizația a invocat dovezi tot mai numeroase, conform cărora alcoolul crește riscul apariției cancerului cavității bucale, al gâtului, al ficatului și al colonului.

Dar singurătatea poate avea, la rândul ei, efecte negative asupra sănătății.

Studiile arată că persoanele care consumă alcool în mod regulat au rețele de sprijin mai extinse și mai apropiate, lucru care este asociat cu o satisfacție mai mare față de viață și chiar cu o stare de bine mai bună, notează The Economist. Relațiile sociale puternice pot acționa ca un factor de protecție împotriva bolilor mintale și fizice.

Un studiu publicat de publicația Nature Medicine a constatat că este aproximativ la fel de benefic pentru longevitate să locuim alături de un partener precum este să practicăm exerciții fizice.

În căutarea unor băuturi alternative

Pe măsură ce oamenii renunță la consumul de alcool, companiile încearcă să dezvolte noi băuturi care să reproducă unele dintre efectele plăcute ale alcoolului, evitându-le pe cele secundare negative.

Unele firme se concentrează pe extracte din plante precum ginsengul, L-teanina, ashwagandha, ciuperca Coama leului sau CBD, relatează The Economist.

Oamenii de știință consideră că alcoolul influențează semnificativ sistemul natural de calmare al creierului, un neurotransmițător inhibitor cunoscut sub numele de GABA. O companie din apropierea Londrei, numită GABA Labs, încearcă să dezvolte o substanță fără gust numită Alcarelle, care are un efect similar. Însă testele necesare pentru a demonstra că aceasta este sigură ar putea dura ani de zile.

Între timp, The Independent citează un studiu care arată că tinerii preferă din ce în ce mai mult ceaiul în locul alcoolului atunci când trec prin anumite momente dificile, precum un doliu, o despărțire sau o zi proastă la serviciu, ori atunci când se pregătesc pentru un eveniment important.

Traducerea în limba română a acestui articol, publicat inițial în limba engleză, a fost realizată cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială. Conținutul tradus a fost revizuit de un jurnalist BBC înainte de publicare. Aflați mai multe despre cum folosim inteligența artificială la BBC.

Editat de Ruxandra Iordache.