Trăsăturile neașteptate ale gemenilor identici

Gemenii îi fascinează pe oameni. Orice geamăn e obișnuit cu întrebările tipice.

„Aveți puteri psihice?"

„Vă puteți simți durerile reciproc?"

"V-ați dat vreodată unul drept celălalt?"

Această atracție față de gemeni, două persoane distincte, dar atât de asemănătoare, o vedem în mitologia antică și apoi, de-a lungul timpului, în muzică, cinematografie și literatură.

Gemenii au fost totodată de mare interes și pentru cercetările de știință. Ei oferă oportunități unice pentru a studia cum ne sunt influențate trăsăturile și comportamentele de genetică și mediu. Cine ne face așa cum suntem, Mama Natură sau educația?

Există două tipuri de gemeni. Gemenii care nu sunt identici, cunoscuți drept fraternali, provin din două ovule separate care au fost produse în același timp și fertilizate de spermatozoizi diferiți. În medie, acești gemeni au în comun cam jumătate din gene, precum frații și surorile obișnuite.

Gemenii identici provin dintr-un singur spermatozoid și ovul fertilizat, care s-a împărțit în doi embrioni. Asta înseamnă că acești gemeni au aproape aceleași gene și arată foarte asemănător. Ei vin pe lume foarte rar, reprezentând trei din fiecare 1.000 de nașteri.

Profesoara Nancy Segal, care este ea însăși o geamănă fraternală, și-a dedicat întreaga carieră acestei cercetări. Ea este un genetician și psiholog al comportamentului la Universitatea de Stat din California, în Fullerton, Statele Unite, unde conduce Centrul de Studii despre Gemeni.

„Gemenii ne ajută să ne uităm la modul în care genetica și mediul influențează fiecare trăsătură, de la inteligență la viteza cu care alergăm, până la personalitate, înălțime și greutate", spune prof. Segal.

De obicei, cercetările despre gemeni compară gemenii identici din punct de vedere genetic cu gemenii fraternali. Dacă gemenii identici sunt mai asemănători în ceea ce privește o anumită trăsătură, asta sugerează că genele joacă un anumit rol în dezvoltarea acestei caracteristici.

Probabil că nu va uimi pe nimeni faptul că genele ne determină înălțimea, greutatea și chiar și nivelul de inteligență. Dar studiile asupra gemenilor au descoperit totodată că genele fiecăruia influențează și majoritatea trăsăturilor și comportamentelor personale.

„Gemenii... au fost folosiți pentru a analiza atât de multe tipuri de comportamente diferite: convingerile religioase și sociale, dacă sprijini sau nu pedeapsa cu moartea, consumul de droguri și cât investești din câștigurile personale", spune prof. Segal.

Studiile din SUA, Olanda și Australia au aflat, de exemplu, că este mult mai probabil ca gemenii identici să aibă atitudini similare privind religia decât gemenii fraternali, mai ales între adulți. Asta sugerează că genele joacă un rol în modul în care ne raportăm la credință.

Genele nu ne predispun să credem în Dumnezeu, explică prof. Segal, ci mai degrabă influențează un amestec complex de trăsături, precum inteligența sau sensibilitatea, care favorizează această direcție.

Gemenii crescuți separat

Cele mai remarcabile concluzii ale cercetării profesoarei Segal provin din studierea unor cazuri rare de gemeni identici care nu au crescut împreună.

„Una dintre concluzii privește personalitatea. Este fascinant când te uiți la agresivitate și la cât de tradițional ești... gemenii identici crescuți separat sunt la fel de asemănători ca și gemenii identici crescuți împreună. Ceea ce dovedește că influențele genetice, și nu mediul comun în care creștem, determină similaritățile și între persoanele care locuiesc împreună fără să fie înrudite.

Unul dintre cele mai faimoase exemple ale unui studiu condus de profesoara Segal le-a examinat pe Ann Hunt și Elizabeth Hamel, gemene, dar separate imediat după naștere.

Ele au deținut recordul mondial Guinness drept perechea de gemeni care a fost separată cea mai lungă durată de vreme - timp de 78 de ani. Ele s-au reîntâlnit în Statele Unite, acolo unde Elizabeth trăia atunci când a început s-o caute Ann, care s-a născut și a fost crescută în Marea Britanie.

Rezultatele acestui studiu au arătat că Ann și Elizabeth împărtășesc un număr de trăsături de personalitate și chiar s-au căsătorit amândouă cu bărbați numiți Jim.

Unele dintre similaritățile sesizate în cadrul altor studii sunt și mai bizare.

„Se regăsesc chiar și obiceiurile și comportamentele neobișnuite. De exemplu, o pereche de gemeni identici folosea o anumită marcă suedeză de pastă de dinți. O altă pereche de gemeni identici, care au fost crescuți separat, s-a întâlnit în aeroportul din Minnesota și purtau fiecare șapte inele, trei brățări și un ceas."

Dar comportamentele comune nu se opresc aici.

„Un alt set de gemeni identici aveau obiceiul să-și pună benzi de cauciuc în jurul încheieturilor mâinilor și să-și spele mâinile înainte și după ce mergeau la toaletă. Poate că sunt foarte sensibili la germeni și sunt foarte dedicați curățeniei", spune prof. Segal.

O pereche de gemeni identici scoțieni care au fost crescuți separat își tăiau amândoi pâinea prăjită în patru și mâncau doar trei din aceste bucăți. Asta sugerează o dorință de a-și ține apetitul sub control și de a nu mânca tot ceea ce aveau în farfurie, adaugă ea.

„Aceste lucruri... indică faptul că nu e totul la voia întâmplării. Cu toții avem anumite obiceiuri neobișnuite și bizare, și nu apar de nicăieri, sunt parțial expresia a ceea ce suntem", a conchis prof. Segal.

Gemenii Jim

Un caz extrem de sincronicitate l-a reprezentat cel al gemenilor Jim din Minnesota, în Statele Unite. Amândoi gemenii se numeau Jim și au fost separați la naștere, reîntâlnindu-se la vârsta de 39 de ani - când au descoperit că viețile lor sunt similare într-un mod straniu. Amândoi se însuraseră cu o femeie numită Linda, și apoi se recăsătoriseră cu o femeie numită Betty. Amândoi aveau un câine numit Toy și un fiu numit James Alan. Amândoi își rodeau unghiile și mergeau în vacanță la aceeași plajă.

Gemenii au participat la un studiu condus de Dr. Thomas Bouchard la Universitatea din Minnesota, care a descoperit că au obținut scoruri remarcabil de similare la testele de personalitate, în ciuda faptului că nu avuseseră niciun contact în prealabil.

Aceste exemple stranii ridică întrebarea: avem într-adevăr atât de multă influență asupra deciziilor și comportamentelor noastre precum ne place să credem?

„Doar pentru că ceva e influențat genetic, nu înseamnă că nu ai liber arbitru", spune prof. Segal. Ea dă exemplul divorțului drept un eveniment semnificativ de viață care este influențat - dar nu pre-determinat - de genetică.

Deci care e mai exact rolul genelor în asta?

„Probabil personalitățile dificile, încăpățânarea [și] trăsături de acest gen. Dar genele nu-ți dau comanda - divorțează! Tu iei decizia să divorțezi. Deci nu cred că liberul arbitru este îngrădit în vreun fel de asta."

Este esențial, sugerează prof. Segal, să nu gândim în termeni absoluți. În ceea ce privește personalitățile și trăsăturile noastre, nu există vreo sursă absolută care ne-a modelat în persoanele care am devenit.

„Oamenilor le place să creadă că mediul în care am crescut ne-a modelat complet. Dar eu cred că asta că e de fapt o presupunere greșită", spune prof. Segal.

Articolul se bazează pe un episod din programul de radio CrowdScience de la BBC World Service.

Articol tradus și editat de Ruxandra Iordache.