Nu toți letonii văd Rusia ca pe o amenințare. Va afecta acest lucru alegerile?

Preocupările legate de Rusia și de costul vieții ocupă un loc central în Letonia înaintea alegerilor parlamentare din 3 octombrie.

Partidul pro-occidental United List, condus de actualul prim-ministru Andris Kulbergs, are un avans restrâns în sondaje.

Kulbergs s-ar putea confrunta cu o sarcină dificilă în formarea unei noi coaliții de guvernare orientate spre Occident după votul de sâmbătă, pe fondul politicii fragmentate și al electoratului divizat din Letonia.

„United List" este creditat în prezent cu puțin peste 14% din intențiile de vot, mult sub nivelul necesar pentru o majoritate, și va trebui din nou să se bazeze pe partide aliate mai mici.

„Viitorul guvern va fi construit în jurul partidului United List. Întrebarea este care va fi echilibrul de putere între acele partide cu orientare occidentală”, a declarat Lelde Metla-Rozentale, analist politic la Universitatea Stradins din Riga.

Un electorat divizat

Kulbergs conduce în prezent o coaliție formată din patru partide care, în linii mari, susțin Ucraina și au o poziție dură față de Rusia. Letonia a fost un aliat consecvent al Kievului încă de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022, și a oferit peste un miliard de euro în sprijin militar și financiar, potrivit presei de stat.

Prim-ministrul a recunoscut că sprijinul pentru Kiev a divizat electoratul leton. „Există o parte destul de mare a societății care nu percepe Rusia ca pe o amenințare; ei nu înțeleg deciziile guvernului de a investi sume mari de bani în apărare, în securitate, la frontieră... Și cred că se înșală”, a declarat Andris Kulbergs pentru Reuters.

Kulbergs a devenit prim-ministru în mai, după demisia predecesoarei sale, Evika Silina. Coaliția acesteia s-a prăbușit după ce drone ucrainene care se îndreptau spre Rusia au pătruns accidental pe teritoriul Letoniei, declanșând o criză politică.

„Un moment crucial pentru democrația letonă”

Amenințarea unui atac rusesc planează asupra alegerilor.

Letonia are o frontieră de 280 de kilometri cu Rusia. NATO a avertizat că statele baltice ar putea fi deosebit de vulnerabile la eventuale atacuri hibride sau militare pe scară largă ale Rusiei, dacă Moscova ar decide să testeze determinarea alianței.

Pe cerul de deasupra Letoniei și al statelor baltice vecine, avioanele de luptă NATO patrulează spațiul aerian, fiind frecvent mobilizate pentru a escorta aeronave militare rusești care zboară în apropierea regiunii.

„Acesta este un moment crucial pentru democrația Letoniei”, a declarat Airis Rikveilis, secretar de stat în cadrul Ministerului leton al Apărării, jurnaliștilor aflați la baza aeriană Lielvarde, luna trecută.

„Letonia organizează alegeri naționale într-o perioadă în care există riscul unor amenințări aeriene rusești și vedem că incursiuni repetate în spațiul aerian leton au avut loc pe tot parcursul anului”, a spus Rikveilis.

Alianță favorabilă Rusiei

De cealaltă parte a spectrului politic din Letonia se află o alianță favorabilă Rusiei, formată din partidele Sovereign Power și New Latvians. Împreună, acestea sunt creditate cu puțin sub 10% în sondaje.

Aceste partide fac campanie pentru încetarea sprijinului acordat Ucrainei și pentru relații mai strânse cu Moscova, atrăgând un sprijin important din partea alegătorilor vorbitori de limbă rusă din Letonia, care reprezintă aproximativ 30-35% din electorat.

Sovereign Power neagă că ar susține invazia Rusiei în Ucraina.

„Vreau să sprijin Ucraina în negocieri pașnice. Este o diferență majoră. Cred că înțelegeți că noi vrem ca Ucraina să câștige acest război prin negocieri pașnice”, a declarat recent Julija Stepanenko, lidera partidului Sovereign Power.

Este puțin probabil ca alianța să facă parte din viitorul guvern, deoarece „un partid cu o astfel de poziționare geopolitică este exclus automat dintr-o potențială coaliție”, potrivit analistei Metla-Rozentale.

Costul vieții

Un sondaj realizat în 2024 a arătat că aproximativ 71% dintre letoni considerau Rusia o amenințare.

Cu toate acestea, presiunile legate de costul vieții îi determină pe unii alegători să ceară guvernului să acorde prioritate cheltuielilor interne.

„Desigur, este foarte important să existe mai mult sprijin prin acțiuni, nu doar prin cuvinte, pentru educație și sănătate. Apărarea este o prioritate”, a declarat Laila Niedre, lector universitar la Riga.

„Mi-aș dori ca oamenii aflați la putere, indiferent cine sunt, să acorde prioritate economiei țării și bunăstării populației în ansamblu, iar abia apoi apărării și cheltuielilor militare”, a spus Valeria Bogdanova, o locuitoare vorbitoare de limbă rusă din Rezekne, un oraș aflat la doar 50 de kilometri de granița cu Rusia.

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.