„Bluetoothing”: Oare acest tip de consum de droguri prin transfer de sânge alimentează o criză HIV?

Fiji a declarat stare de urgență la nivel național acum două săptămâni. Țara a devenit epicentrul uneia dintre epidemiile de HIV cu cel mai rapid ritm de răspândire din lume.

Acesta a fost un semnal de alarmă că, în ciuda progreselor înregistrate la nivel mondial, HIV și SIDA rămân o amenințare semnificativă în unele regiuni, iar focarele pot scăpa rapid de sub control.

Circa unul din fiecare 60 de adulți din acest arhipelag din Pacific trăiește în prezent cu acest virus, comparativ cu unul din 167, în urmă cu cinci ani. Potrivit UNAids, agenția ONU pentru SIDA, aproximativ 41 de milioane de oameni trăiesc cu HIV la nivel mondial.

Practica îngrijorătoare numită „bluetoothing” contribuie la agravarea crizei. Aceasta implică folosirea în comun a acelor de către unii consumatori de droguri.

Acest lucru presupune extragerea de sânge de la o persoană care și-a administrat deja o doză de droguri și injectarea acestuia unei alte persoane, pentru a trăi un efect secundar de „euforie”. Consumatorii consideră că este o modalitate de a economisi bani, valorificând la maximum drogurile administrate intravenos.

Practica a fost observată și în țări africane, inclusiv în Lesotho, Zimbabwe și Africa de Sud.

Atât amploarea fenomenului, cât și rolul pe care l-ar putea avea în criza din Fiji, sunt contestate.

Însă lucrătorii de asistență comunitară spun că reprezintă o adevărată problemă și îndeamnă guvernele și agențiile de sănătate din întreaga lume să abordeze subiectul cu seriozitate.

„Câte vieți omenești trebuie să pierdem până când vom lua măsuri?”, spune Kalesi Volatabu, director executiv al organizației non-guvernamentale Drug Free Fiji.

De ce este „bluetoothing” o practică atât de periculoasă?

HIV-ul este o boală transmisă prin sânge. Prin urmare, transferul de sânge contaminat cu droguri de la o persoană la alta îi expune pe cei implicați și riscului de transmitere a virusului.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că practica rezultă într-un „risc excepțional de mare” de transmitere a altor infecții, inclusiv a hepatitei B și C, precum și a infecțiilor bacteriene grave.

Folosirea în comun a acelor este deja o practică răspândită în Fiji, unde poate fi dificil pentru consumatorii de droguri să acceseze echipamente sterile pentru injectare. Însă apariția fenomenului de „bluetoothing” sugerează că sărăcia este unul dintre factorii esențiali care stau la baza acestei practici periculoase.

Volatabu spune că a fost șocată când a asistat pentru prima dată la această practică.

„Se adunaseră cinci sau șase persoane acolo, gata să primească acea injecție”, a declarat ea pentru BBC World Service.

„Și pot infecta alte cinci persoane. Așa că, practic, de la cinci persoane ajungi la 25 sau 30 de oameni. Iată cât de ușor se întâmplă.”

Practica a fost identificată de Ministerul Sănătății din Fiji drept unul dintre factorii care stau la baza creșterii numărului de cazuri de HIV în țară în 2024. În ianuarie, instituția a descris focarul de HIV drept o „criză națională” și a anunțat că va introduce un program de distribuire de seringi și de ace.

OMS a declarat că există puține dovezi care să sugereze că „bluetoothing” este o practică răspândită în Fiji, în urma unei evaluări rapide realizate în decembrie anul trecut.

Cincizeci și șase de persoane care își injectau droguri au fost intervievate. Doar două au declarat că practicau „bluetoothing”, iar patru persoane au spus că au fost martore la astfel de proceduri, potrivit raportului.

Însă Volatabu spune că și ea a refuzat inițial să creadă că există persoane care chiar recurg la această practică, până când a văzut-o cu ochii ei.

Ea consideră, de asemenea, că stigmatizarea și sentimentul de rușine asociate consumului intravenos de droguri au făcut ca guvernul din Fiji să fie reticent în a aborda problema.

„Știam că urma să vină tsunamiul”, spune ea. „Ar fi trebuit să evităm situația în care ne aflăm acum.”

HIV în lume

Virusul HIV afectează celulele sistemului imunitar și slăbește capacitatea organismului de a combate infecțiile și bolile obișnuite.

Virusul se transmite prin fluide corporale, cel mai adesea în timpul contactelor sexuale neprotejate, dar și prin răni sau tăieturi și prin utilizarea în comun a acelor pentru injectarea drogurilor. Poate fi transmis și de la mamă la copil în timpul sarcinii, nașterii și alăptării.

SIDA (sindromul imunodeficienței dobândite) apare atunci când se dezvoltă o serie de infecții și boli care pot pune viața în pericol după ce sistemul imunitar a fost grav afectat de către virusul HIV.

Progresele în materie de opțiuni de tratament au îmbunătățit semnificativ speranța de viață a persoanelor diagnosticate cu HIV în ultimii zeci de ani.

În 2025, aproximativ 570.000 de persoane au murit la nivel global din cauze asociate cu HIV, cu 73% sub nivelul maxim atins în 2004, potrivit OMS.

Tratamentul recomandat include în prezent terapia antiretrovirală, care reduce de obicei încărcătura virală până la niveluri nedetectabile, protejând sistemul imunitar și prevenind transmiterea sexuală a virusului.

Cu toate acestea, anul trecut, directoarea UNAids, Winnie Byanyima, a declarat că decizia președintelui american Donald Trump de a suspenda ajutorul extern va duce la apariția a încă 2.000 de noi infecții cu HIV în fiecare zi și va provoca peste șase milioane de decese suplimentare în următorii patru ani.

Conform UNAids, în 2025 s-a înregistrat o creștere a numărului de noi infectări cu HIV în trei regiuni și 21 de țări, inclusiv în Afganistan, Sri Lanka, Nepal, Kenya, Sudan, Brazilia, Pakistan, Yemen, Egipt, Senegal și în Filipine.

Unde mai are loc „bluetoothing”?

Lesotho are a doua cea mai ridicată rată de incidență a HIV din lume, iar virusul HIV reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor, potrivit OMS.

Una dintre organizațiile care încearcă să combată fenomenul de „bluetoothing” în acea regiune este Mokhosi oa Mangoana sau „Strigătul unei mame”. Acest grup de femei își împărtășește experiențele de a avea copii cu probleme de dependență de substanțe.

Auziseră despre existența practicii în Africa de Sud, dar au descoperit că este prezentă și în comunitățile lor abia în 2024, în special în cadrul „cuiburilor de traficanți”. Acestea sunt clădiri abandonate sau private folosite pentru vânzarea, cumpărarea și consumul de droguri.

Fiica lui Ponto Tumisi era o elevă de nota zece înainte să înceapă să consume metamfetamină cristalizată. Ea spune că „bluetoothing” are loc atunci când oamenii vor să împartă o cantitate mică de droguri.

„Nu contează dacă știu că grupele lor de sânge sunt compatibile, nu contează dacă știu sau nu ce boli sunt transmise prin acea doză de sânge. Aceste lucruri sunt nesemnificative”, spune ea.

Potrivit lui Tumisi, unii angajați din domeniul sănătății i-au spus că această practică nu are loc, deoarece ar fi imposibil ca cineva să supraviețuiască în urma transferului de sânge între persoane.

Forme similare de transfer direct de sânge au fost documentate și în alte regiuni sub denumiri diferite, inclusiv „flashblood” în rândul persoanelor care își injectează droguri în Tanzania, spune Eamonn Murphy, director regional al UNAids. Dar el a adăugat că acesta nu este un „fenomen răspândit la nivel global”.

Însă Tumisi se teme că aceste metode noi și mai puțin cunoscute de consum de droguri ar putea trece neobservate în alte țări.

Ea avertizează că persoanele care se confruntă direct cu problema consumului de droguri ar trebui să fie vigilente și să se informeze cu privire la semnele de alarmă timpurii.

„Dacă ești părinte, indiferent în ce parte a lumii te afli, ești o ființă umană. Asta înseamnă că ești expus riscului. În cazul dependenței de droguri, se poate întâmpla orice.”

Acest articol a fost scris și verificat de jurnaliști BBC. Inteligența artificială a fost folosită pentru a asista traducerea în limba română, ca parte a unui proiect pilot.

Editat de Andreea Gheorghe.